WebAdmin

WebAdmin

WebAdmin

DATE GENERALE PROIECT

O activitate importantă în Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF) 2015-2023, conform pct. 2 „Activităţi de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie” din Anexa la Hotărârea de Guvern 294/2015. În cadrul acestei activități se urmărește realizarea de true-ortofotoplanuri pentru 320 UAT-uri din mediul urban, aceste produse reprezintă suportul realizării lucrărilor de înregistrare sistematică, verificării calității documentațiilor cadastrale întocmite în vederea înregistrării proprietăților în cadrul înregistrării sporadice, realizării planurilor urbanistice generale (PUG) și întocmirii documentațiilor de urbanism” este realizarea de true-ortofotoplanuri pentru 320 de localități din mediul urban.

Prima unitate cu profil fotogrammetric, din România, a fost înființată în data de 8 februarie 1958 prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Silviculturii, sub denumirea de CENTRUL DE FOTOGRAMMETRIE. Inițiativa de înființare a unei unități cu profil fotogrammetric în sectorul civil a fost luată la începutul anului 1957 și continuată în cadrul instituției, de către un colectiv de profesioniști format din – ing. Nicolae Zegheru, prof. ing. Nicolae Oprescu și ing. Gheorghe Corcodel, cu sprijinul specialiștilor din cadrul Direcției de Organizare a Teritoriului formată din ing. Ioan Șalariu, ing. Vasile Comănescu, tehn. Nicolae Cișmigeanu, tehn. Soare Popa și ing. Margarita Salariu.
În primul an de producție, Centrul de Fotogrammetrie era format din 14 cadre tehnice, iar în ceea ce privește aparatura deținea trei stereoplanigrafe. Activitatea principală a Centrului era de realizare a planurilor cadastrale la scara 1: 10.000 prin stereorestituție și prin calculul suprafețelor.
În perioada 1958-1962, au fost executate în cadrul instituției planurile cadastrale restituite și fotoplanurile la scara 1:10.000, pentru 12,6 milioane de ha, acestea fiind suport pentru lucrările de comasare și evidență funciară. Totodată, au fost executate planuri topografice la scara 1:10.000, pentru amenajările silvice pe 800.000 ha și pentru cartări pedologice pe 1500.00ha. În aceeași perioadă a fost organizat procesul de exploatare prin fotogrammetria terestră pentru executarea bazei topografice necesare lucrărilor de conservare a solului determinând generarea planurilor topografice la scările 1:1.000 și 1: 2.000 restituite la stereoautograf.
În anul 1962, activitatea Centrului s-a dezvoltat, și odată cu aceasta, au început să fie executate hărți topografice la scara 1:5.000 și 1:10.000 prin metoda stereorestituției și prin metoda combinată, iar numărul personalului angajat a ajuns la 157. Tot din acest an, în cadrul instituției sunt executate lucrări de triangulație de ordin inferior, reperaj, descifrare și nivelment pentru hărțile întocmite prin metoda combinată, precum și lucrările pentru completarea stereorestituției, iar Centrul devine „Sectorul III Fotogrammetrie în cadrul Institutului de Studii și Proiectări Agricole (ISPA).
Aerofotografierea era realizată, în anul 1962, cu ajutorul unor avioane special amenajate pe care erau montate camere fotoaeriene de tipul MRB cu obiectiv PINATAR sau camere fotoaeriene de tipul WILD RC cu obiectiv AVIOTAR îmbunătățit. C În ceea ce privește materialul fotosensibil, era utilizat în general filmul “ORWO”, cât și filmul “AGFA-GEVAERT”. Lucrările de aerofotografiere erau efectuate anual în zilele cu cer senin pentru a putea fi acoperită o suprafață cât mai mare a țării. Pentru întocmirea planurilor topografice prin metoda combinată, în cazul procesului de aerofotografiere erau folosite camere cu formatul fotogramelor de 23 x 23 cm, la scara 1:25.000 revenind in jur de 30 de fotograme. Pentru scopuri didactice erau utilizate camere fotoaeriene cu formatul de 18 x 18 cm. Procesul de stereorestituție era realizat folosind următoarele tipuri de aparate: StereoMat IV, sistemul automat de streocartare, cât și aparatul automat de stereorestituție AP-14.
În 1963, în cadrul instituției se pun bazele unui “Buletin de fotogrammetrie” în care sunt evidențiate activitățile și rezultatele obținute de specialiștii Centrului și totodată, este introdusă metoda gravării în straturi pe suport de sticlă și material de plastic, iar în producție, a metodelor de aerotriangulație analitică. Automatizarea procesului de aerotriangulație este realizată cu programe speciale dezvoltate în cadrul Centrului, prin compensarea în bloc la mașinile electronice de calcul, aceste calcule fiind executate la Institutul de Fizică Atomică. Programele cele mai cunoscute de calcul sunt: TRIA, RETRO și respectiv PORA, utilizate pe calculatoarele DACCIC-200 și IMB-360 și, apoi pe calculatorul FELIX C-256.
Din anul 1966, redevine oficial Centrul de Fotogrammetrie, fiind unitatea independentă a Consiliului Superior al Agriculturii, cu sarcini privind organizarea și funcționarea Fondului Geodezic și Cartografic Național. Cu această schimbare, crește și numărul personalului angajat de la 195 la 382 de cadre specializate.
În anul 1967, datorită numărului mare de lucrări de producție a planurilor topografice necesare Programului de Îmbunătățiri Funciare și Irigații a fost înființat un departament de aerofotografiere. Toate planurile topografice erau executate prin metode fotogrammetrice cu o echidistanță a curbelor de nivel de 0.5 m, pe suprafețe întinse, din Dobrogea, sudul Olteniei și al Moldovei. Pe aceeași direcție datorită numărul mare de proiecte, a fost creat Compartimentul de Valorificare a Fondului Geodezic și Cartografic Național.
La 10 ani de la înființare, Centrul de Fotogrammetrie a devenit INSTITUTUL DE GEODEZIE, FOTOGRAMMETRIE și CARTOGRAFIE (I.G.F.C.), ca urmare a unor măsuri de reorganizare a unităților din subordinea M.A.I.. În cadrul institutului, erau definite, la acea vreme, toate tehnologiile de producție, se regăsea aparatură corespunzătoare diversă și erau înregistrate nenumărate succese în formarea și perfecționarea angajaților. Toate acestea au condus la formarea, în anul 1970, a unui colectiv specializat în domeniul cercetării tehnologice pe profilul instituției. La momentul acela în instituție se regăseau următoarele aparate:
• 11 stereoplanigrafe Zeiss
• 9 stereometrografe Zeiss
• 7 transmarkuri Zeiss
• 7 stecometre Zeiss
• 7 coordimetre Zeiss
• 3 topocarturi Zeiss
• 1 Autograf Wild
• 2 fotoredreasatoare
• 2 topoflexuri
• 1 Rectimat
• 1 sistem de cartografiere automată Aristomat
• 2 sisteme de cartografiere automată DZT
• Un laborator de developare și prelucrare a imaginilor
• 2 avioane de tip MR2
• camere fotoaeriene cu formatul fotogramelor de 23 x 23 cm
• camere fotoaeriene cu formatul de 18 x 18 cm
Începutul anilor ‘70 deschide noi orizonturi. Activitățile nenumărate ale institutului au condus la necesitatea proiectării unui poligon fotogrammetric pe teritoriul țării și a unui poligon de teledetecție pentru imaginile satelitare, în vederea cercetării de natură teoretică și experimentală a aparaturii din dotare și a metodelor de lucru, precum și în vederea cercetării practice asupra preciziei obținute în condiții specifice. Poligonul fotogrammetric experimental din zona Albești-Paleologu a fost subdivizat în 3 zone distincte totalizând 80kmp în zona de trecere de la șes la deal cu o diferență de cota de circa 25m. Toleranță fotogrammetrică în acea perioadă a trecut de la 0,3 mm în planul fotogramei la 0,05 mm.
Anul 1971 aduce o nouă modificare a organizării instituției prin lărgirea ariei de competențe, adăugându-se activitatea de studii și proiecte în domeniul sistematizării și organizării teritoriului. Astfel, denumirea institutului se transformă în INSTITUTUL DE GEODEZIE, FOTOGRAMMETRIE, CARTOGRAFIE și ORGANIZAREA TERITORIULUI (IGFCOT). Ca urmare a acestei măsuri, crește și numărul personalului angajat, de la 588 în 1971 la 880 în anul 1974, și la 912 în anul 1978. Din anul 1978 activitatea de bază a instituției este grupată pe secții.
În anul 1976 a fost introdus primul sistem de redresare diferențială topocart-ortofoto-ortograf, datorită căruia a fost posibilă executarea de ortofotograme cu rețea kilometrică pentru obținerea originalelor de editare, la scara 1:5.000 pentru zona de extravilan și la scara 1:2.00 pentru zonele de intravilan. Această tehnologie de obținere a ortofotoplanului, cu sau fără curbe de nivel, a fost folosită în cadrul instituției, mai mult în cercetare decât în producție. O deosebită dezvoltare tehnologică o constituie introducerea în procesul de producție a complexului ARISTO (reprezintă automatizarea procesului de întocmire, redactare și actualizare a planurilor și hărților topografice). Aceste procedeu de automatizare a folosit:
• un digitizor de tipul ARISTOGRID-200
• un program de prelucrare - EXAN
• un program de redactare – SFAIPLAC
Tot în anul 1976 în cadrul instituției au fost elaborate metodologii de preluare aeriană la înălțimi medii și mici pentru utilizarea materialelor fotografice color și infraroșu în vederea aplicării tehnicilor de teledetecție în diferite ramuri de activitate din țară. Cel mai cunoscut sistem de prelucrare a datelor multispectrale de teledetecție dezvoltat de institut este SPADAM folosind un calculator Felix C-256.
Câteva dintre lucrările fotogrammetrice remarcabile ale instituției sunt următoarele:
• Aerofotografieri la scări mari, constând în circa 16200 de ore de zbor – achiziționând în jur de 850000 de fotograme originale – care acoperă circa 8,5 ha
• Planul topografic de bază al României la scările 1:5.000 – 1.2000 prin metode fotogrammetrice
• Planul cadastral în proporție de 85% din suprafața țării derivat din planul topografic de bază
• Planuri la scările 1:2.000, 1:1.000 și 1:500 pentru o serie de intravilane precum municipiile București, Galați, Buzău, Constanța, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova, etc
• Planuri tematice la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:1.000, 1:500 și 1:200 pentru Delta Dunării, pentru diferite situri arheologice, planul insulei Ada-Kaleh, pentru Canalul Dunăre-București, pentru diferite lacuri de acumulare, pentru multe sisteme de irigare și desecare
• Relevee arhitecturale pentru clădiri importante ca: cele de pe insula Ada- Kaleh, biserica Sf. Treime din Iași și biserica Cotroceni din București
În perioada 1978-1983 au fost extinse spațiile de producție, iar numărul personalului angajat a mai crescut cu circa 20%. Totodată a fost îmbunătățită și dotarea cu mijloace tehnice, datorită mai ales erei digitale din fotogrammetrie. În această perioadă a fost realizat un sistem fotogrammetric automat de întocmire a planurilor cadastrale, care cuprindea executarea măsurătorilor la stecometru, pregătirea și prelucrarea datelor la calculator și întocmirea planurilor pe aparatură de cartografiere automată.
Perioada 1996 – 2001 marchează reorganizarea IGFCOT, și înființarea în subordinea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie a Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie (ICGFC). În cadrul instituției a fost creat un sistem analog-digital compus dintr-un metrograf, o interfață și un calculator, care folosea mediul AutoCad, erau reprezentate în formă vector detaliile planimetrice și altimetrice.
În anul 1997, instituția a fost dotată cu o linie fotogrammetrică digitală de proveniență Zeiss Jena. Aceste stații fotogrammetrice erau alcătuite din:
• Un scanner fotogrammetric SCAI pentru materiale fotografice transparente, având caracteristici importante precum: senzor de tip CCD (5632pixeli), rezoluție geometrică de 1 µm, rezolția radiometrică de 256 nivele de gri, software și diferite dimensiuni la scanare și diferite valori ale pixelului în momentul scanări
• O stație grafică de tip SGI INDY pentru PHODIS SC color
• Un digital stereoplotter compus din: software PHODIS, sistem de formare a imaginilor stereoscopice de tip LCS (cristale lichide) și o stație grafică
• Un plotter HP 750C
• Software fotogrammetric – pentru aerotriangulație programle AT și PATB, pentru DEM programele TS, TopoSURF și unul de verificare, corectare si editare, OP pentru ortorectificare, PHODIS M pentru cartografiere și ultimele 2 programe PHOCUS și PGOCUS
În anii 2003 – 2004, instituția este redenumită și este cunoscută ca Centrul Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție (CNGCFT) și se află în subordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Pe baza unui contract cu o firmă internațională din Franța, MATRA, secția de Fotogrammetrie devine departamentul de Fotogrammetrie, GIS și Teledetecție, fiind ulterior și modernizat prin crearea unui sistem fotogrammetric.
Sistemul fotogrammetric era alcătuit din:
• 1 scanner fotogrammetric de tip DSW600
• 2 stații de lucru pentru aerotriangulație
• 2 stații de lucru pentru generare DTM, mozaicuri și ortoftoplanuri
• 8 stații de lucru pentru stereorestituție 3D
• 13 stații de lucru pentru GIS și teledetecție
• 2 plottere color de înaltă rezoluție
• Software specializat – pentru scanner ScanFilm, pentru aerotriagulație aplicația SOCETSET și ORIMA, stereorestituție LPS, PRO600, PRO DPW, PRO DTM și MICROSTATION.
Lucrările cele mai importante:
• Scanarea unui număr mare de negative din arhiva Fondului Național Geodezic
• Ortofotoplanul pentru Municipiul Galați
• Ortofotoplanul pentru Municipiul București cu o rezoluție de 10 cm;
• Planuri topografice scara 1:2.000
• Planul cadastral 1:2.000 și Modelul digital al terenului pentru Municipiul Craiova
• Planul topografic 1:50.000
În anul 2012 a fost înființat Centrul Național de Cartografie (CNC), în conformitate cu prevederile legii 133/2012, prin preluarea integrală a patrimoniului și personalului Centrului Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție (conform articolului 1, punctul 7, paragraful 4), aflat în subordinea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Centrul Național de Cartografie depune eforturi constante pentru a spori calitatea serviciilor de poziționare prin Sistemul Românesc de Determinare a Poziției (ROMPOS), cu scopul eficientizării activității specifice.

Ca urmare a acestui aspect, au fost dezvoltate în meniul Rovere de pe platforma app.rompos.ro, două noi funcționalități, utile mai ales companiilor cu multe echipamente GNSS.

     Cele două noi funcționalități ROMPOS sunt următoarele:

  • Monitorizare poziție, care oferă posibilitatea de a verifica rapid conectarea echipamentului GNSS la serverul ROMPOS, poziția aproximativă, precum și tipul de soluție. Poziția aproximativă poate fi vizualizată pe hartă prin accesarea link-ului corespunzător de pe coloana hartă (NOTĂ: această funcție este disponibilă doar pentru conexiunile prin portul 2101).
  • Timp real, care oferă posibilitatea de a vizualiza în timp real eventualele mesaje de eroare generate la conectare. De exemplu: parolă greșită, abonament activ, transmiterea poziției etc.

Noile funcții sunt disponibile atât în versiunea de mobil, cât și în cea de desktop a aplicației de administrare a roverelor ROMPOS (app.rompos.ro) și reprezintă două instrumente de management utile, create la cererea utilizatorilor, cu scopul eficientizării experienței utilizării serviciilor ROMPOS.

Mai multe informații puteți obține consultând serviciul de suport tehnic ROMPOS, via e-mail, telefon, WhatsApp sau livechat.

Centrul Național de Cartografie - Suport Tehnic ROMPOS

Tel.: 0758 071 894

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Centrul Național de Cartografie (C.N.C) este reprezentantul oficial al României în cadrul proiectului european VOLTA, coordonat de prestigiosul Institut de Cercetare din Italia, Bruno Kessler, din TRENTO. Alături de alte douăsprezece instituții de renume din Europa, Centrul Național de Cartografie contribuie la dezvoltarea domeniului fotogrammetriei și teledetecției.

VOLTA este un proiect de cercetare MSCA- RISE (Marie Skłodowska-Curie) care, prin natura sa, încurajează contactele strânse și colaborarea dintre instituțiile de cercetare de top, sectorul public și utilizatorii finali. Astfel, partenerii academici vor învăța noi structuri organizaționale de la pionierii geospațiali ai sectorului privat (IMM-uri) și public (agenții naționale de cartografiere).

Obiectivele VOLTA sunt:

❏  1: Dezvoltarea de noi metodologii pentru a obține informații geometrice precise pe baza imaginilor - la scări diferite și de la diferiți senzori - într-un mod mai automat, fiabil, repetabil și productiv decât cel de ultimă oră (WP2).

❏ 2: Fuziunea senzorilor și a datelor pentru a exploata avantajele intrinseci ale fiecăruia și a genera produse cu caracteristici calitative superioare celor generate folosind un singur tip de sensor (WP3).

❏ 3: Clasificarea și interpretarea automată a datelor geospațiale (2D și 3D), inclusiv extragerea datelor 2D/3D (WP4).

❏ 4: Procesare seturilor mari de date (big data ) în Cloud (WP5).

Activitățile desfășurate în cadrul VOLTA, de către echipa de proiect, sunt structurate în următoarele categorii:

  • secondmenturi ale membrilor echipei VOLTA - C.N.C., la instituțiile-gazdă din cadrul consorțiului
  • evenimente organizate/co-organizate VOLTA cu participarea membrilor echipei VOLTA - C.N.C.
  • secondmenturi ale membrilor VOLTA la sediul C.N.C.
  • redactare articole de specialitate

Proiectul VOLTA a fost demarat în anul 2017 și se va încheia la sfârșitul  anului 2022.
Pentru mai multe informații, puteți consulta link-ul de mai jos:
https://volta.fbk.eu/home

Unul dintre cele mai importante evenimente de profil, la nivel mondial, din domeniul cartografiei a luat sfârșit. Centrul Național de Cartografie a fost partener oficial în cadrul Conferinței Internaționale de Cartografie Istorică, ediția cu numărul 29, care a avut loc la București și a fost organizată de Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și de Universitatea București în colaborare cu Imago Mundi Ltd. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 04-08 iulie 2022, în sistem hibrid și a reunit specialiști în domeniu din întreaga lume.

Tema principală a conferinței din acest an a fost „Conflict și Cartografie“ și a avut ca scop explorarea din perspectivă conflictuală a cartografiei și a modalității în care au fost realizate hărțile, în domenii precum războiul, politica, ideologia, istoria culturală sau intelectuală.

Printre sesiunile de discuții desfășurate deopotrivă la Facultatea de Istorie a Universității București și la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, participanții au putut vizita și Centrul Național de Cartografie (C.N.C.). Turul ghidat C.N.C. a avut loc în data de 6 iulie, ora 16.00 și a fost o experiență încântătoare pentru vizitatori.

Procesul de tipărire a unei hărți, cum este realizată aceasta, navigarea prin nori de puncte cu ajutorul tehnologiei performante de scanare-laser terestră și aeriană, vizualizarea unui model 3D al unui oraș, conceperea unui produs cartografic de la informația brută la produsul finit au reprezentat pentru participanți ineditul acestei incursiuni în lumea cartografiei.

Toate informațiile legate de Conferința Internațională de Cartografie Istorică pot fi găsite accesând link-ul https://ichc2022.muzeulhartilor.ro/

Centrul Național de Cartografie este partener oficial în cadrul Conferinței Internaționale despre Cartografie Istorică, ediția cu numărul 29, organizate de Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și de Universitatea București în colaborare cu Imago Mundi Ltd. Evenimentul se va desfășura în perioada 04-08 iulie 2022, în sistem hibrid și va reuni specialiști în domeniu din întreaga lume.

Tema principală a conferinței din acest an este „Conflict și Cartografie“ și are ca scop explorarea din perspectivă conflictuală a cartografiei și a felului în care au fost realizate hărțile, în domenii precum războiul, politica, ideologia, istoria culturală sau intelectuală.

Printre sesiunile de discuții desfășurate deopotrivă la Facultatea de Istorie a Universității București și la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, participanții vor putea vizita Centrul Național de Cartografie. Turul ghidat are loc în data de 6 iulie, ora 16.30 și include o vizită la Biroul Cartografie, pentru a descoperi cum arta și știința se împletesc în realizarea produselor cartografice, a hărților, de la informația brută la produsul final. De asemenea, turul cuprinde și o vizită la departamentul Fotogrammetrie, unde cu ajutorul specialiștilor le vor fi prezentate un model fotogrammetric tridimensional al unui oraș, un model fotogrammetric stereoscopic tridimensional și datorită tehnologiei performante de ultimă oră de scanare-laser terestră și aeriană vor analiza nori de puncte.

Toate informațiile legate de participare, înscriere și program în cadrul Conferinței Internaționale despre Cartografie Istorică pot fi găsite accesând link-ul https://ichc2022.muzeulhartilor.ro/.

Centrul Național de Cartografie împreună cu partenerul de dezvoltare Integraph, vine în sprijinul utilizatorilor ROMPOS lansând, începând cu data de 10 noiembrie 2020, versiunea pentru mobil a aplicației pentru administrarea roverelor ROMPOS (app.rompos.ro). Pentru a răspunde nevoilor de acces facil la serviciile ROMPOS, aplicația mobilă oferă toate opțiunile existente pe platforma desktop: adăugare de rovere, activare de abonamente, efectuarea de comenzi simple și extinse pentru fișiere RINEX, precum și posibilitatea de a încărca dovezile pentru plată prin OP.

Lansarea aplicației de mobil continuă direcția de dezvoltare orientată către extinderea serviciilor oferite de sistemul ROMPOS, punând totodată accent pe experiența utilizatorului și pe accesul direct, în orice moment, la administrarea serviciilor dedicate. Printre cele mai importante dezvoltări legate de serviciile ROMPOS, realizate în ultimii doi ani, se numără: dezvoltarea noului site rompos.ro, aplicația de administrare a roverelor, aplicația de stare a stațiilor GNSS permanente rtk.rompos.ro, serviciul de live chat disponibil pe rompos.ro, opțiunea de decimare RINEX, extinderea zonelor de furnizare a corecțiilor Galileo prin intermediul a 17 stații GNSS permanente, serviciul CrossCheck de verificare a stabilității antenelor GNSS în timp, dar și o serie de dezvoltări în backend, menite să asigure suportul pentru o dezvoltare durabilă a sistemului ROMPOS.

Vă invităm să testați noua versiune a aplicației accesând de pe terminalele mobile app.rompos.ro. Orice feedback legat de funcționalitate îl puteți adresa office[at]rompos.ro.

Introducere

Măsurătorile de nivelment geometric și determinările cu tehnologia GNSS sunt efectuate de Centrul Național de Cartografie (CNC) la maregrafele din porturile Constanța, Mangalia și Sulina pe baza Protocolului de colaborare nr. 9875/17.05.2016 între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), precum și pe baza Protocolului de colaborare nr. 17632/15.09.2015 între Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa”.
Înregistrările maregrafelor sunt legate la sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 prin intermediul unor Reperi de Nivelment de Legătură (RNL) amplasati în imediata vecinătate a maregrafelor. Cu ajutorul determinărilor cu tehnologia GNSS, RNL se raportează la sistemul geocentric ETRS89 sau WGS84 și, prin urmare, oscilațiile nivelului mării vor fi definite într-o rețea de referință globală geocentrică, rezultând prin măsurători un nivel absolut mediu al mării în loc de un nivel relativ mediu al mării, acesta fiind corectat prin măsurători repetate pe baza determinării valorilor mișcărilor crustale verticale din zona maregrafelor.
Scopul proiectului
În țara noastră s-a adoptat pentru măsurătorile de nivelment sistem de altitudini normale Marea Neagră 1975 având ca referință cvasigeoidul. În condițiile schimbării nivelului mării ca rezultat al schimbării globale a climei, cvasigeoidul nu poate rămâne același pentru totdeauna. Când diferențele de altitudini raportate la nivele medii ale mării înregistrate la diferite maregrafe depăşesc o anumită valoare, se corectează și sistemul de altitudini pentru a se asigura corespondenţa acestuia cu condițiile actuale ale cvasigeoidului.
Determinările de nivelment și GNSS efectuate de CNC în zona maregrafelor contribuie la studiul variațiilor valorilor nivelului mediu al mării prin conectarea acestor măsurători la sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975, precum și la sistemele de referință europene EUREF și EUVN.
Obiectivele proiectului
Pentru realizarea datelor de schimb din cadrul protocoalelor dintre ANCPI și INCDFP și dintre ANCPI și INCDM, CNC efectueaza măsurători de nivelment de precizie și determinări cu tehnologia GNSS pentru estimarea modificărilor curente ale terenului la reperele de nivelment de legătură (RNL) și pentru urmărirea și conectarea înregistrărilor maregrafelor la un sistem de referință stabil (sistemul geocentric ETRS89). Pentru atingerea scopurilor menționate anterior, CNC desfășoară următoarele activități:
- Asigurarea legăturii RNL, prin nivelment geometric, cu senzorul maregrafului, pe baza suportului oferit de INCDFP și INCDM, precum și conectarea înregistrărilor nivelului mării cu sistemul de altitudini Marea Neagră 1975 pentru monitorizarea modificărilor cvasigeoidului;
- Efectuarea de măsurători de nivelment geometric repetate anual în linia de nivelment locală care include RNL de lângă maregraf și conectarea liniei de nivelment locale cu rețeaua de nivelment de stat pentru determinarea unor eventuale modificări în înălțime a RNL din cauza mișcărilor scoarței terestre;
- Asigurarea conectării anuale a RNL și a înregistrărilor nivelului mării cu sistemul de referință geocentric ETRS89 prin efectuarea în RNL de determinări cu tehnologia GNSS;
- Conectarea periodică în sistemul geocentric ETRS89 a RNL cu o stație GNSS permanentă apropiată de maregraf, prin determinarea diferenței de nivel dintre ARP antenă și RNL, pentru determinarea mișcării RNL și a terenului din imediata vecinătate a maregrafului.
Monitorizarea combinată a nivelului mării prin determinări GNSS și măsurători de nivelment geometric
Estimarea directă a oscilațiilor absolute ale nivelului mării, într-un cadru de referință stabil se efectuează utilizând tehnologia GNSS în combinație cu măsurătorile de nivelment de precizie și măsurătorile gravimetrice relative.
Această tehnică de monitorizare utilizează trei metode principale:
a) Montarea fizică a unei antene a unei stații GNSS permanente sau a unui receptor GNSS pe structura unui maregraf astfel încât să asigure urmărirea mișcării acesteia în timp concomitent cu mișcarea senzorului maregrafului la nivelul apei;
b) Efectuarea unei legături, prin nivelment geometric de precizie, între senzorul maregrafului la nivelul apei și punctul de referință al antenei (ARP), stația GNSS permanentă sau receptorul GNSS (fig. 3);
 image001
 Fig. 1. Diagrama schematică a monitorizării combinate a nivelului mării prin determinări GNSS și măsurători de nivelment geometric de precizie
c) Efectuarea unei legături, prin nivelment geometric de precizie, dintre senzorul maregrafului la nivelul apei și reper de nivelment de legătură din aproprierea maregrafului (fig. 2), executând în același timp o determinare GNSS pe această marcă, prelucrată cu ajutorul stației/stațiilor GNSS permanente din jurul maregrafului.
 image003
Fig. 2. Efectuarea legăturii prin nivelment geometric de precizie dintre senzorul maregrafului și reperul de nivelment de legătură din aproprierea maregrafului
 
Scop
Pentru îndeplinirea măsurii HB. 13 din Planul Strategic Instituţional aprobat prin Ordinul nr. 763/16.05.2014 al Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice privind reabilitarea şi modernizarea Reţelei Geodezice Naţionale de nivelment de precizie prin determinarea unui cvasigeoid pentru zona României, în conformitate cu strategia Centrului Național de Cartografie (CNC) și având în vedere recomandările subcomisiei EUREF din cadrul Asociaţiei Internaţionale de Geodezie referitoare la îmbunătăţirea cvasigeoidului european prin determinări gravimetrice, de nivelment geometric şi GNSS, CNC a realizat pentru 13 județe, în perioada 2016-2019, proiectul “Determinarea unui cvasigeoid pentru zona României”.
Proiectul are ca scop generarea unui cvasigeoid gravimetric pe teritoriul întregii ţări prin implementarea şi experimentarea noilor tehnologii geo-gravimetrice, urmărind îmbunătăţirea gridului de transformare pe altitudini, contribuind la îmbunătăţirea modelului digital al terenului și ortofotoplanului prin intermediul cărora se actualizează TopRo 5 - suport al implementării Planului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară și al derulării recepției lucrărilor pentru înscrierea în cartea funciară a imobilelor. O rețea geospațială 3D precisă va asigura sprijin şi control asupra aplicării tehnologiilor de vârf pentru obtinerea planurilor cadastrale în intravilanele orașelor/municipiilor în cadrul proiectelor de restituție fotogrammetrică digitală pe baza zborurilor de aerofotografiere și LiDAR.
Obiective
În cadrul proiectului, CNC va efectua măsurători gravimetrice relative în punctele rețelei gravimetrice naționale de ordinul 0, I şi II pentru transmiterea gravităţii în punctele de verificare şi control, în care s-au executat determinări de nivelment geometric și determinări GNSS, precum şi în punctele noi proiectate pentru a asigura o densitate şi o distribuţie uniformă a acestor puncte în vederea generării modelului de cvasigeoid gravimetric.
Noul model de cvasigeoid local obţinut pe baza punctelor măsurate va îmbunătăţi gridul de transformare a coordonatelor pe altitudini, asigurând trecerea de la sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 (ed. 1990) la sistemul de referinţă european ETRS89 în care este constituită reţeaua GNSS de staţii permanente a României aflată în administrarea CNC, astfel încât să fie posibilă determinarea controlată a altitudinilor prin utilizarea în cadrul ROMPOS a programului de transformare TransDatRO (publicat pe site-ul ANCPI și CNC) pe baza noului cvasigeoid introdus sub formă de grid de transformare.
De asemenea, un model de cvasigeoid gravimetric mai precis decât cvasigeoidul geometric actual, va asigura interoperabilitatea datelor spaţiale naţionale cu cele europene în cadrul Infrastructurii Naţionale pentru Informaţii Spaţiale (INIS), pentru adoptarea și implementarea standardelor europene pentru scopuri științifice și pentru rezolvarea problemelor tehnice ca suport al activităților economice.
Metoda de determinare a cvasigeoidului pentu România
Determinarea cvasigeoidului pentru România se efectuează prin bine-cunoscuta metodă „remove-compute-restore” (eliminare-calculare-restaurare).
În pasul „remove”, reprezentat de relația (1), efectele gravitaționale de lungime mare de undă a unui model geopotențial global image001(EGM08/GOCE) și efectele gravitaționale ale terenului cu frecvență înaltă image003sunt eliminate din anomaliile în aer liber image005, rezultând anomaliile gravitaționale reziduale netede image008.
       image010  (1)
Efectele gravitaționale ale terenului image003s-au calculat folosind modelul terenului residual - RTM (Forsberg & Tscherning, 1981), utilizând o suprafață de referință pe altitudine, prin filtrarea în trepte a suprafeței topografice reale (fig. 1).

image012

Fig. 1. Modelul terenului rezidual
 
În pasul „compute” se aplică integrala Stokes anomaliilor gravitaționale reziduale image007 pentru a genera anomalia reziduală a altitudinii image013, folosind Transformarea Fourier Rapidă („Fast Fourier Transform” - FFT). Se utilizează implementarea funcției Stokes modificată (Forsberg, 2002), conform relației 2, prin care se elimină efectele armonicelor de lungime mare de undă rezultate prin dezvoltarea polinomelor Legendre.
         image015 (2)
Coeficientul de reducere graduală image038 controlează orice fenomen Gibbs care poate apărea prin trunchierea „bruscă” a armonicilor speciale până la gradul N.
În pasul „restore” componentele eliminate în primul pas sunt restaurate prin adunarea la anomalia reziduală a altitudinii image017a anomaliei altitudinii image019calculată dintr-un model geopotențial global (EGM08/GOCE) și a anomaliei altitudinii image021 ca urmare a efectelor terenului. Acest proces este prezentat în ecuația următoare.
     image024 image026   (3)
În final, anomaliile gravimetrice ale altitudinii obținute conform relației (3) sunt corectate pe baza anomaliilor geometrice ale altitudinii obținute în punctele de verificare și control, determinate cu tehnologia GNSS și prin măsurători de nivelment geometric.
Stadiul actual al determinării cvasigeoidului pentru România
Cvasigeoidul gravimetric este realizat integral (incluzând măsurătorile gravimetrice, determinările GNSS, măsurătorile de nivelment geometric, prelucrarea datelor și generarea cvasigeoidului) pentru județele Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj, Alba, Mureș, Sibiu, Harghita, Brașov, Covasna, Gorj, Dolj și Olt, conform situației prezentate în fig. 2.

image027

Fig. 2. Progresul determinării cvasigeoidului gravimetric pentru România
Testarea cvasigeoidului s-a efectuat prin calcularea și analiza diferențelor anomaliilor altitudinii image029folosind relația (4)
     image031 image033  (4)
în care image035este anomalia geometrică a altitudinii calculată în punctele de verificare și control, iar image034este anomalia gravimetrică a altitudinii calculată în aceleași puncte. Situația statistică a diferențelor anomaliilor altitudinii image030este prezentată în tabelul 1.
Tabelul 1. Situația statistică a diferenețelor dintre anomaliile geometrice ale altitudinii și anomaliile gravimetrice ale altitudinii
Date
Medie
[m]
Ab. Standard
[m]
Minim
[m]
Maxim
[m]
1230 puncte de verificare și control
-0.003
0.030
-0.164
0.167
Precizia de interpolare a punctelor noi din gridul cu noul cvasigeoid gravimetric depinde de distribuția punctelor gravimetrice și a punctelor de verificare și control, de precizia de determinare a acestor puncte prin măsurători gravimetrice, cu tehnologia GNSS și prin măsurători de nivelment geometric, de precizia celorlalte date intermediare utilizate la generarea cvsigeoidului, precum și de precizia de interpolare a punctelor de verificare și control. Se estimează că, pentru județele ilustrate în fig. 2 cu noul cvasigeoid gravimetric, precizia medie de transformare a punctelor noi este în jur de ±10-12 cm.
Segmentation reprezintă un procedeu de partiƫionare a imaginilor raster ȋn segmente pe baza valorilor pixelilor şi a locaƫiei. Procesul se defăşoară pe rasterul imagine iniƫial şi foloseşte ȋn mod indirect layer-ul de probabilităƫi (pentru calcularea probabilităƫii medii zonale a fiecărui pixel).
Aplicaţia s-a realizat pe aceeaşi zonă ca şi proiectul precedent (16 ha din SE-ul oraşului Oradea).
Au fost utilizate 42 exemple de training (10 obiecte, 28 pixeli, 1 mixt, 3 background).
Pagina 1 din 14

Căutare

Contact

  • Bd.Expozitiei, nr.1A, Sector 1, Bucuresti
  • +40 21 224 16 21
  • +40 21 224 39 67 (ROMPOS)
  • cnc@ancpi.ro
  • Vezi harta